Recenzie: Călătoria în timp. O istorie – James Gleick

calatorie-in-timp

Oamenii drăguţi de la Publica au binevoit să-mi ofere două cărţi spre recenzare. Desigur că m-am aglomerat şi am neglijat să public recenziile aferente. Sper să nu fie cu supărare fiindcă mi-au plăcut cărţile şi sunt fan al editurii Publica.

Una dintre cărţi este Călătoria în timp. O istorie scrisă de James Gleick. M-a atras titlul şi m-a făcut să mă întreb: „Hm, ce s-ar putea scrie despre călătoria în timp?”. Se pare că există o literatură întreagă care a abordat acest concept. Începând de la H.G. Wells şi până în ziua de azi.

Vechii greci concepeau timpul ca pe ceva ciclic. Şi dacă te uiţi în natură şi priveşti anotimpurile le cam dai dreptate. După ce am „evoluat”, ne-am construit super-oraşe, super-maşini şi super-poluare am ajuns să concepem timpul ca pe ceva mai degrabă liniar. (Ştiu că nu este liniar dar nu sunt fizician şi pot să scriu cum vreau eu).

James Gleick este un jurnalist american care scrie, în principal, pentru The New York Times. Deci carte lui trebuie să fie destul de bună, mi-am spus eu.

Şi este. Nu doar că este bună, este şi uşor de citit. Paginile rămân în urmă cu rapiditate şi vrei să afli mai multe lucruri despre timp, despre „istoria” timpului şi despre ce au spus unii oameni deştepţi la un moment dat.

Însumează vreo 300+ de pagini şi ne prezintă în ordine cronologică evoluţia mitului călătoriei în timp. Nu este pro sau contra ci lasă conceptul acesta la rangul de posibilitate. Iar în lumea în care trăim şi cu Elon Musk de partea noastră cred că avem şanse  să călătorim în timp.

O carte care se citeşte uşor şi care îţi prezintă pe scurt o literatură întreagă, pornind de la ficţiune şi ajungând până la filosofie. Dacă te gândeşti să citeşti ceva nonficţiune şi nu ştii ce, aceasta este o alegere potrivită.

La sfârşit o să îţi las o anecdotă din lumea timpului şi spaţiului:

La un moment dat vine cineva la Einstein şi îl roagă să-i explice relativitatea pe înţelesul său. Neamţul se gândeşte puţin şi zâmbeşte încântat  de ideea care i-a venit. Îi spune:

 – Herr, relativitatea este în felul următor. Imaginează-ţi că stai cu mâna pe o sobă închinsă şi fiecare secundă ţi se pare o oră.

Acesta îşi imaginează.

– Dar, Herr Einstein, ce este relativitatea îl întreabă necăjit, şi ce legătura are cu o sobă?

 – Răbdare, răbdare spune savantul. 

– Acum imaginează-ţi că vorbeşti cu o fată care îţi place şi fiecare oră ţi se pare o secundă. În ambele cazuri timpul trece la fel doar că tu îl percepi diferit de la caz la caz. Aceasta este relativitatea, dragul meu. 

Probabil că anecdota este departe de adevărul ştiinţific dar sper să te-a făcut să zâmbeşti. Nu uita că că poţi să achiziţionezi cartea de la editura Publica.

 

 

 

Similar Posts:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *